Grupul METRANS anunță cifre record ale contribuției la reducerea CO2 prin transportul feroviar de marfă
Grupul de transport feroviar, logistică și leasing locomotive, METRANS, anunță că soluțiile de transport neutre din punct de vedere al carbonului asigură circulația mărfurilor fără emisii de CO2. În acest an, compensarea realizată de METRANS în total până în prezent a ajuns la peste 170.000 de tone de dioxid de carbon, reprezentând un salt uriaș față de cele 122.590 de tone de anul trecut.
Compensarea de 170 000 de tone este echivalentă cu:
• Ce absorb 7,7 milioane de copaci într-un an
• Emisii de la 106.250 de zboruri dus-întors între New York și Londra
• Emisii din producția a 80,95 milioane de tricouri din bumbac
• Emisiile producției a 2,43 milioane de smartphone-uri
La obținerea acestui număr, au contribuit mai mulți factori, printre care faptul că începând cu 1 septembrie 2023, compania a conectat Duisburg (Germania) și Inđija (Serbia) la rețeaua HHLA Pure, reducând emisiile de CO2. Din 2024, toate transporturile Silk Road de la Malaszewicze la terminalele METRANS și retur pot fi efectuate fără emisii de CO2.
De asemenea, compania spune că a lansat o centrală solară modernă în nordul Germaniei, în colaborare cu Enerparc, care ajută la producția de energie electrică verde.
HHLA Pure oferă transport neutru în CO₂ din port în interiorul continental. Dezvoltat de HHLA și METRANS, își propune să transforme operațiunile neutre din punct de vedere climatic până în 2040. Această inițiativă folosește portul feroviar din Hamburg și soluțiile ecologice de transport feroviar ale METRANS pentru a reduce emisiile de CO₂ în logistică.
METRANS este dedicat viitorului verde. Alegând transportul intermodal, se utilizează cel mai ecologic transport terestru – feroviar – combinat cu eficiența transbordării și a livrărilor de camioane pe ultimul kilometru. Prin maximizarea transportului terestru pe calea ferată, se contribuie în mod semnificativ la un viitor mai ecologic. Fiecare tren METRANS înlocuiește până la 50 de camioane. Pe o singură rută de la Praga la Hamburg, aceasta înseamnă cu 500 de camioane mai puțin pe șosele și cu 325.000 km mai puțin conduși pe șosele în fiecare zi. Locomotivele electrice economisesc energie cu sistemele de recuperare a energiei instalate, în timp ce locomotivele hibride moderne economisesc până la 50% din emisii în comparație cu cele diesel.
Foto: mobilitate.eu
Info: METRANS
https://mobilitate.eu/grupul-metrans-co2-marfa/
Grupul METRANS
Știri și informații despre companiile și tehnologiile destinate transportului feroviar de marfă
- Marian Andrei
- Administrator
- Mesaje: 5494
- Membru din: Vin Apr 29, 2022 5:27 pm
- Localitate: Bucuresti
- Contact:
Înapoi la “Vagoane și sisteme feroviare pentru marfă”
Mergi la
- Platforma de comunicare Mobilitate.eu
- ↳ Despre platforma de comunicare Mobilitate.eu
- ↳ Cafeneaua și reportajele Mobilitate.eu
- ↳ InnoTrans 2022 - Reportajele mobilitate.eu
- ↳ Busworld 2023 - Reportajele mobilitate.eu
- ↳ InnoTrans 2024 - Reportajele mobilitate.eu
- Mobilitatea în regiunea București - Ilfov
- ↳ Mobilitatea în regiunea București - Ilfov
- ↳ Transportul cu metroul în regiunea București - Ilfov
- ↳ Infrastructura tramvaielor din regiune
- ↳ Proiecte în derulare
- ↳ Lucrările la Prelungirea Ghencea (terminal linia 41 - Pasaj Domnesti)
- ↳ Linia 5 - Str. Barbu Văcărescu și Str. Căpitan Av. Alexandru Șerbănescu de la Șos. Ștefan cel Mare la Pod Băneasa - 4,230 km cale dublă
- ↳ LOT 1 - Bd. Th. Pallady, Bdul 1 Decembrie 1918, Bdul Basarabia, Calea Călărașilor, Bdul Corneliu Coposu, Bucla Titan - 18 km cale dublă
- ↳ LOT 2 - Bdul Pache Protopopescu și Str. Traian - 1,900 km cale dublă
- ↳ LOT 4 - Sfântul Constantin, Ionel Perlea, Grigore Cobălcescu, B-dul Ion Mihalache, Calea Griviței, B-dul Bucureștii Noi, B-dul Gloriei inclusiv cap terminal Strada Piatra Morii - lungime 6,700 km cale dublă
- ↳ LOT 5 - Str. Paleologu, Str. Armand Călinescu, Str. Vasile Lascăr, Str. Lizeanu și Intrarea Vagonului” - 1,800 km cale dublă
- ↳ LOT 6 - Bulevadul Dimitrie Pompeiu, Șoseaua Petricani, Bulevardul Lacul Tei, Strada Maica Domnului, Strada Reînvierii și Strada Turmelor - 5,300 km cale dublă
- ↳ LOT 7 - B-dul Gheorghe Duca, str. Alexandru Ioan Cuza, Calea Griviței și B-dul Dinicu Golescu - 1,810 km cale dublă
- ↳ LOT 8 - Bulevardul Marasesti intre Bulevardul Dimitrie Cantemir si Strada 11 Iunie - 0,700 km cale dublă
- ↳ LOT 9 - Bulevardul Chișinău - 0,825 km cale dublă
- ↳ LOT 10 - Bulevardul Basarabia de la intersectia cu B-dul 1 Decembrie 1918 pana la cap terminal Republica - 1,200km cale dublă
- ↳ LOT 11 - Bulevardul Expoziției, Strada Aviator Popișteanu, Strada Puțul lui Crăciun, Strada Dornei și Strada Clăbucet - 2,000 km cale dublă
- ↳ LOT 12 - B-dul Gării Obor, B-dul Ferdinand I (între Gara Obor și Șoseaua Pantelimon), Șoseaua Pantelimon, Strada Baicului - 1,885 km cale dublă
- ↳ LOT 14 - Linia acces Depou Titan pe strada Nicolae Teclu - 0,400 km cale dublă
- ↳ LOT 16 - Bulevardul Timisoara intre Str. Valea Cascadelor si terminal CET Vest - 1,380 km cale dublă
- ↳ Proiecte finalizate
- ↳ Infrastructura troleibuzelor din regiune
- ↳ Proiecte în derulare
- ↳ Sistemul de trenuri metropolitane din regiune
- ↳ Infrastructura rutieră și intermodală din regiune
- ↳ Proiecte în derulare
- ↳ Mobilitatea alternativă în regiune
- Baza logistică a operatorilor din regiunea București - Ilfov
- ↳ Tramvaiele STB SA
- ↳ Troleibuzele STB SA
- ↳ Autobuzele STB SA
- ↳ Baze de exploatare ale STB SA
- ↳ Operatorii de transport din zona metropolitană
- ↳ Istoria rețelei și mijloacelor transport din regiune
- Sistemul de transport feroviar din România
- ↳ Sistemul de transport feroviar din România
- ↳ Operatori de transport feroviar de călători
- ↳ Operatori de transport feroviar de marfă
- ↳ Magistralele și unitățile feroviare
- ↳ Proiectele de întreținere și modernizare a rețelei feroviare
- ↳ Muzeul transportului feroviar din România
- ↳ Trainspotting România și Internațional
- Materialul rulant feroviar din România
- ↳ Locomotive electrice
- ↳ Locomotive diesel
- ↳ Rame electrice
- ↳ Automotoare
- ↳ Vagoane de călători
- ↳ Vagoane de marfă
- ↳ Vagoane seria E
- ↳ Vagoane seria F
- ↳ Vagoane seria G
- ↳ Vagoane seria H
- ↳ Vagoane seria I
- ↳ Vagoane seria K
- ↳ Vagoane seria L
- ↳ Vagoane seria R
- ↳ Vagoane seria S
- ↳ Vagoane seria T
- ↳ Vagoane seria U
- ↳ Vagoane seria Z
- ↳ Utilaje feroviare
- Mobilitatea în regiunile din România
- ↳ Banat
- ↳ Județul Timiș
- ↳ Județul Caraș Severin
- ↳ Bucovina
- ↳ Suceava
- ↳ Crișana
- ↳ Arad
- ↳ Bihor
- ↳ Sălaj
- ↳ Dobrogea
- ↳ Constanța
- ↳ Tulcea
- ↳ Maramureș
- ↳ Maramureș
- ↳ Satu Mare
- ↳ Moldova
- ↳ Bacău
- ↳ Botoșani
- ↳ Galați
- ↳ Iași
- ↳ Neamț
- ↳ Vaslui
- ↳ Vrancea
- ↳ Muntenia
- ↳ Argeș
- ↳ Brăila
- ↳ Buzău
- ↳ Călărași
- ↳ Dâmbovița
- ↳ Giurgiu
- ↳ Ialomița
- ↳ Prahova
- ↳ Teleorman
- ↳ Oltenia
- ↳ Dolj
- ↳ Gorj
- ↳ Mehedinți
- ↳ Olt
- ↳ Vâlcea
- ↳ Transilvania
- ↳ Alba
- ↳ Brașov
- ↳ Bistrița Năsăud
- ↳ Cluj
- ↳ Dej
- ↳ Covasna
- ↳ Harghita
- ↳ Hunedoara
- ↳ Mureș
- ↳ Sălaj
- ↳ Sibiu
- Mobilitatea în Europa
- ↳ Austria
- ↳ Belgia
- ↳ Cehia
- ↳ Germania
- ↳ Italia
- ↳ Transportul feroviar din Italia
- ↳ Luxemburg
- ↳ Olanda
- ↳ Ungaria
- Companii și tehnologii în mobilitate
- ↳ Tramvaie și Tram-Tren
- ↳ Troleibuze
- ↳ Metrouri și trenuri urbane
- ↳ Autobuze
- ↳ Proiecte și tehnologii pentru mobilitatea urbană
- Companii și tehnologii în transportul feroviar
- ↳ Locomotive electrice
- ↳ Locomotive diesel și cu alimentare alternativă
- ↳ Rame electrice
- ↳ Rame electrice alimentate cu hidrogen și baterii
- ↳ Vagoane și sisteme feroviare pentru marfă
- ↳ Vagoane și sisteme feroviare pentru călători
- ↳ Proiecte și tehnologii pentru transportul feroviar