Studiul Băncii Mondiale – Propuneri de dezvoltare durabilă
din Zona Metropolitană Nord București
În cadrul diseminării Ghidului de dezvoltare durabilă și regenerare urbană, vă prezentăm în acest articol propunerile de dezvoltare durabilă din Zona Metropolitană Nord a municipiului București, care cuprinde nordul Sectorului 1 și localitățile Mogoșoaia, Otopeni, Voluntari, Corbeanca, Tunari, Balotești, Moara Vlăsiei și Ștefăneștii de Jos, zone ce au înregistrat un ritm alert de expansiune.
Conectarea lor prin trenul metropolitan la centrul Bucureștiului prezintă o oportunitate de decongestionare a traficului și de creștere a gradului de accesibilitate al populației din aceste localități la principalele zone de interes din zona metropolitană, prin transportul public.
În acest sens este important ca stațiile să fie aliniate cu densitatea populației și principalii atractori - angajatori, zone comerciale.
Dezvoltarea rezidențială neplanificată din ultima vreme a dus la o expansiune urbană dispersată, de densitate mică și la o slabă planificare a sistemului stradal și a dotărilor publice. Totuși, dinamicile de dezvoltare ne indică faptul că pe termen lung, dezvoltarea va continua în aceste localități, iar treptat, cu ajutorul planificării urbanistice durabile zonele se vor compacta și densifica, iar dezvoltarea orientată spre tranzit este un stimul important ce poate genera acest fenomen în jurul său.
Zone de acest tip ce intersectează traseul feroviar analizat există în Otopeni, Balotești, sau Corbeanca. De-a lungul șoselei de centură, se află în curs de dezvoltare o serie de cartiere peri-urbane cu regim de înălțime mediu, ce au beneficiat de o planificare urbană integrată, precum Greenfield sau Cosmopolis, ce concentrează deja aprox. 25,000 locuitori. Tot aici există dezvoltări de tip logistic, concentrate în dreptul intersecției cu Str. Gării Otopeni, cu drumul DJ200B din Tunari și la intersecția cu A3, în Stefăneștii de Jos. Având în vedere fragmentarea acestor zone de șoseaua de centură și alăturarea dintre scara industrială/rezidențială și zone încă nedezvoltate, este importantă regândirea la scară umană a conexiunilor locale din jurul stațiilor.
Obiective ale introducerii trenului metropolitan:
• asigurarea unei legături accesibile în 10 minute din comunitățile peri-urbane spre centrul Bucureștiului, prioritizând accesibilitatea pietonală, ce corespunde unei distanțe de aprox. 800 m, apoi cea velo (2 km) și pe urmă schimburile intermodale și mașina (8km);
• conectarea forței de muncă la oportunitățile economice din zona metropolitană, luând în considerare un timp de călătorie de 60 min.;
• prioritizarea dezvoltării urbane compacte și mixte în aria de influență a coridorului feroviar.
Propuneri ale Băncii Mondiale privind amplasarea stațiilor de cale ferată
1. Stația Balotești
Amplasarea actuală a punctului de staționare Balotești (A) se află într-o zonă neconstruită ce nu prezintă dinamici de dezvoltare. În cazul valorificării viitoare a acestor terenuri, se va justifica acest punct de staționare, altfel se recomandă mutarea punctului propus către Dimieni - intersecția cu DJ200B, unde se poate creea un nod intermodal către comuna Balotești și zona sa de dezvoltare, deservind comunitatea rurală de acolo și deschizând perspective de dezvoltare orientată spre tranzit.
2. Stația Căciulați
Stația CF Căciulați existentă (A) se află la odistanță considerabilă de zona construită, la aproximativ 1 km de primele case și fără acces direct la drumuri principale. Pentru a deservi direct comunitatea prin mijloace nemotorizate, se recomandă mutarea punctului de staționare la intersecția cu Str. Drumul Teilor, de unde în 10-15 minute pe jos se poate ajunge în centrul comunei și de unde se pot construi piste de biciclete către comună și mai departe, către Moara Vlăsiei.
3. Odăile/DNCB
Deși este o zonă destul de dens construită, unde identificarea unui teren pentru punctul de staționare ar putea reprezenta o provocare, dinamicile de dezvoltare au fost unele accelerate, atât pentru rezidențial, cât și activități economice.
4. Stația Greenfield
Complexul rezidențial Greenfield găzduiește deja peste 12,000 locuitori, iar proiectul prevede că până în 2028 vor fi construite încă 3000 de apartamente, reprezentând așadar o comunitate reprezentativă, ce ar avea nevoie de amplasarea unui punct de staționare. Este important ca planificarea să se facă în colaborare cu cea a cartierului, pentru a asigura o dezvoltare armonioasă, compactă și orientată în jurul nodului de tranzit.
5. Stația Cosmopolis
Cartier rezidențial cu intrare din Șoseaua de Centură cu o populație de peste 13,000 locuitori și planuri de expansiune. Amplasarea unei stații pe traseul trenului metropolitan în dreptul intrării spre cartierul Cosmopolis (la o distanță de 800m) față de intrare ar putea reduce considerabil utilizarea mașinilor personale, dacă se amenajează de asemenea piste de biciclete și trotuare pe această distanță și se promovează un stil de viață sănătos. De asemenea, se pot introduce servicii de transport local de la stația de cale ferată la intrarea în cartier.
#studiuBM #dezvoltaredurabila #regenerareurbana
https://m.facebook.com/story.php?story_ ... 6190851561
Conducerea CFR a aprobat protocolul de colaborare cu Primăria Capitalei, care vizează prima etapă din proiect, respectiv dezvoltarea serviciilor de tren urban pe semi-inelul feroviar de nord.